arta-confesiunea unui insider


un regizor bun de teatru trebuie sa se afle in acelasi timp in culise si in public. sa te chinui sa fii obiectiv si sa incerci sa te detasezi de ur own work este absurd. dar sa te inchizi intr-o mentalitate de breasla este isteric de absurd.

se “intampla” o multime de evenimente din biznisul artei si a culturii: expozitii, galerii noi, concept storuri, workshopuri.. multe ..multe! should be a good thing, right?
reactiile adverse sunt intr-un fel prevazute in conceptul acestor happeninguri:
– nu sunt anuntate, nu exista o mediatizare minima
– se adreseaza in primul rand internationalei de arta, unei microsocietati aride si pline de pretentii
– sunt in sine un pretext pentru trancaneala postmodernista: ce lucruri dubioase si absconse mai putem sa facem pt a fi cu adevarat underground?????? “oh! nadir latent!”..kind of…

in primul rand pentru ca vreau sa fiu informata de tot ce misca prin oras in acest sens si in al doilea rand pentru ca am datoria de a posta pe grupul de istoria artei ultimele stiri, am plonjat/free diving almost in vortexul grupurilor care anunta toate misculatiile artistice din cetate.

din interior – asa conectat la informatie, prizand seva anunturilor – bucurestiul este vazut ca o farfurie prea mica pt aceasta salata imensa de evenimente… organizatii, onguri, institutii .. toti pun la cale ceva, toti au cate un eveniment..cine afla? noi astia care am aflat ca traim in matrice si ne putem loga si la realitatea de pe zion..pt restul nu exista o alegere intre bomboane albastre sau rosii ..

e frustrant sa stii ca nu ai cum sa put it out there ca simplu mic intreprinzator de blog. exista cateva siteuri care mai aduc vorba:
clasicul metropotam
invita.ro
si of course pe spatiul web al galeriilor din bucuresti..pick one !

Cand am intrat pe grupul incepem (yahoo group) si dupa ce am fost acceptata..ca a fost cu filtru de detectare de personalitate.. am vazut la files ca vlad nanca are un proiect foarte interesant – rebranding art – menit sa aduca pt publicul larg actiunile si evenimentele care tin de arta contemporana romaneasca- in ideea de a crea o identitate si un awarness in legatura cu ce se intampla ACUM cu arta pe la noi .. am fost extrem de entuziasmata ..raspundea perfect la problema cu care ma tot confrunt de ceva timp.. i-am scris un mail prin care i-am spus scurt si la obiect cine, cum, cat sunt si ca as vrea sa ma implic in proiect .. e adevarat nu a trecut inca o luna de atunci ..dar inca nu am primit nici un reply.

sad sad sad sad

de ce exista proiecte daca nu poti lua parte la ele?..asta imi aduce aminte de episodul cand am aplicat pt recycle art..dar despre asta intr-un episod urmator.

(va urma)

strict atmosfera


Cateodata imi pare rau ca trebuie sa cumpar tot ziarul cand eu vreu sa citesc doar 2 pagini – cronica de arta si de teatru. Nu ma gandesc neaparat la bani ci mai degraba la paginile care nu vor fi citite niciodata – in mare parte editorialele din sfera – politic-economic-social si toate lucrurile astea utile.
Asa ca de multe ori imi vine sa-l intreb pe domnul de la ziare daca pot sa iau numai alea doua pagini – un fel de informatie la gramaj sau chiar feliata.
Chiar acum cateva zile m-am dus la libraria din fata muzeului literaturii si mi-am luat destule ziare (destul de multe pentru a nu putea sa le indes in geanta)..m-am grabit apoi ca sa ajung intr- o cafenea mai linistita si sa pot sa-mi analizez my little spoils of war. Pentru mine imaginea asta – cafea, ziare, tigari e clasica .. ma regasesc in decupajul asta regizoral.
Cum nu cred ca audiobucurile vor ajunge un must, nu cred nici ca newsletterele si diversele buletine de arta online pot inlocui placerea de a impaturi un ziar cu o mana si de a aprinde o tigara cu cealalta in timp ce ti se aduce cafeaua, e prea parizian pentru ai putea rezista. Nu e neaparat un ritual retro..dimpotriva, il vad ca pe cel mai firesc lucru pe care il poti face

introducerea de la sfarsit

nu stiu exact de ce m-am apucat sa scriu/bloggaresc out in the open pe ecranul asta luminos usor accesibil si de accesat…prima postare a fost o bucata de text pe care o scrisesem cu mult timp inainte.. nu a fost un automatism online -sa deschid fereastra cu mesaj nou si sa incep sa scriu spontan cum o fac acum….
cum nu stiu exact care e eticheta si sunt absolut incapapabila de a scrie o introducere buna si care sa prinda, ma voi arunca direct in ceea ce scriu..